Matei 7

LECȚIA II – CAP. 7

ADEVĂRATUL DISCERNĂMÂNT

“Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea

care duce la pierzare, șimulți sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este

poarta, îngustă este calea care duce la viață,

șiputini sunt cei ce o află.”

(Mt 7:13–14).

Cărturarii și fariseii se făceau vinovați de o judecată greșită față de ei

înșiși, față de alții și față de Domnul. Falsa lor neprihănire i-a condus

la falsă judecată. Acest lucru a făcut ca Domnul să își încheie predica

de pe munte cu un discurs despre judecată.

LUNI – Citește: Matei 7,1-6

Judecata începe cu noi înșine. Domnul nu ne îngăduie să judecăm pe

alții, pentru a nu discrimina. Dragostea creștină nu este oarbă (Filipeni

1,9-10). Persona care crede tot ce aude și acceptă tot ce i se spune

pentru a fi spiritual, va experimenta confuzie și mari pierderi

spirituale. Înainte ca să judecăm pe alții trebuie să ne judecăm pe noi

înșine.Dacă noi ne judecăm pe noi înșine vom fi gata de judecata lui

Dumnezeu. Fariseii nu se gândeau că vor fi trași la socoteală pentru

ceea ce au făcut ei altora. Pasajul paralel în Luca 6,37-38 este de

ajutor. Nu doar Dumnezeu ne va judeca la final pentru ce am făcut,

dar și oamenii ne judecă în prezent, iar noi primim de la oameni exact

ceea ce le dăm. Vom primi înapoi, exact cum am judecat și măsura în

care am judecat. Noi vom culege exact ceea ce am semănat. Domnul

folosește ilustrația ochiului, pentru că este organul cel mai senzitiv din

9

corpul uman. Omul care are o bârnă în ochiul lui și caută să scoată

paiul din ochiul fratelui lui, este într-adevăr ridicol. Dacă noi nu ne

mărturisim păcatele ca să fim curățați de ele, vom fi orbi și nu vom

putea vedea clar ca să ajutăm pe alții. Fariseii vedeau păcatele din alți

oameni, dar nu vedeau păcatele din viața lor.

Nimeni din noi nu are dreptul să judece pe altul. Ești de acord?

De ce da? De ce nu?

MARȚI – Citește: Matei 7,7-12

Noi trebuie să ne rugăm pentru călăuzire și direcție. Dacă lipsește

cuiva înțelepciunea, să o ceară de la Dumnezeu (Iacov 1,5). Solomon

a avut priceperea să ceară înțelepciune de la Dumnezeu ca să poată să

judece pe poporul său, Israel, iar Domnul i-a răspuns în mod unic

(1Împ. 3,3). Dacă avem discernământ, trebuie să ne rugăm lui

Dumnezeu să ne arate mereu voia Sa. Regula de aur spune să facem

altora tot ce voim să ne facă ei nouă. Dacă facem asta nu vom face

nimic care să facă rău cuiva, după cum nici noi nu vrem să ni se facă

nouă rău. Însă trebuie să știm că a practica regula de aur, se cere un

preț. Dacă noi dorim binele lui Dumnezeu altora și ei îl resping, ei se

vor întoarce împotriva noastră. Noi suntem sare și lumină, iar în

anumite condiții acestea două deranjează, irită, numai când sunt

primite acestea devin o binecuvântare.

Ce are de a face regula de aur cu a judeca pe alții?

10

MIERCURI – Citește: Matei 7,13-14

Pentru că sunt falși profeți în lume, trebuie să fim atenți să nu fim

înșelați. Însă cea mai mare înșelare, este înșelarea de sine. Cărturarii și

fariseii trăiau această înșelare, crezându-se pe ei neprihăniți, iar pe

ceilalți îi vedeau păcătoși. Este posibil ca oamenii să asculte învățătura

corectă, să urmeze regulile corecte și totuși să nu fie mântuiți. Domnul

folosește două ilustrații pentru a ne ajuta cum să ne judecăm pe noi și

pe alții. Domnul vorbește de calea cea largă și calea cea îngustă.

Mulțimea celor ce merg pe calea largă, nu înseamnă că acea cale este

mai bună. Numărul nu este relevant pentru adevăr, ci dreptatea face

relevant adevărul. Un test al adevăratei credințe este acesta: „te costă

pe tine credința ceva?” Dacă nu te costă, atunci nu este adevărata

credință. Unii oameni care spun că ei cred în Isus, nu au renunțat

niciodată la nimic, iar acest lucru va fi pus la încercare, și atunci se va

dovedi dacă ei cred cu adevărat. Isus ne spune de calea îngustă că este

grea. Noi nu putem merge pe două căi în două direcții diferite în

același timp.

Cum ne poate spune costul în viața creștină și viața schimbată,

dacă suntem în Hristos sau nu?

11

JOI – Citește: Matei 7,15-16

Întrebarea care se pune este aceasta: „Mi-a schimbat viața decizia mea

pentru Hristos?” Falșii profeți care vestesc false doctrine, nu pot

produce decât falsă neprihănire (Fapte 20,29). Roadele lor sunt false și

nu pot rămâne. Cu cât ne apropiem mai mult de ei, cu atât le vedem

falsitatea vieții și a doctrinei. Ei se slăvesc pe ei, nu pe Hristos. Iar

rodul lor este să exploateze pe alții, nu să îi edifice. Un om care

urmează un fals profet, niciodată nu va experimenta o viața schimbată.

Oamenii trebuie să vadă asta înainte să fie prea târziu.

Care este adevăratul test pentru credința creștină?

VINERI – Citește: Matei 7,17-20

Pilda celor doi pomi ne arată că adevărata credință produce roade

pentru slava lui Dumnezeu. Toți pomii din natură produc roade după

soiul lor. La fel acest lucru este valabil și în domeniul spiritual.

Roadele bune vin de la pomii buni, iar roadele rele vin de la pomii răi.

Pomii care nu aduc roadă bună, sunt tăiați și aruncați în foc. „Deci

după roadele lor îi veți cunoaște” (Matei 7,20). De asemenea Domnul

atrage atenția că important este lăuntrul tău, dacă ești născut din nou,

sau nu, dacă ești om nou, sau om firesc. Dacă nu ești întors cu

adevărat la Dumnezeu, te poți strădui să faci o sumedenie de lucruri,

dar roada ta tot rea va fi, pentru că natura ta este rea. De aceea este așa

12

de importantă venirea la Hristos, încheierea legământului cu El, pentru

că asta arată un accent pe identitate și nu pe practici religioase.

Ce fel de roade produce un creștin? Exemple.

SÂMBĂTĂ – Citește: Matei 7,21-29

După ce Domnul vorbește de cele două căi și de cei doi pomi, Domnul

încheie predica prin a arăta două tipuri de constructori ai caselor lor.

Aceste două case reprezintă finalul vieții de credință, când Domnul va

arăta totul la judecată. Sunt falși profeți care fac calea ușoară pentru

oameni să intre, dar la finalul lucrării este distrugerea. Finalul testului

nu este ce cred eu însumi despre mine sau ce crede altul despre mine,

ci ceea ce spune Dumnezeu despre mine. Cum ne putem pregăti

pentru această judecată? Făcând voia lui Dumnezeu! Urmând voia Lui

și testându-ne credința. Testul nu este a spune: „Doamne, Doamne!”,

ci a face voia lui Dumnezeu. Ce ușor este să înveți un vocabular

creștin sau chiar să memorezi Biblia, și totuși să nu faci voia lui

Dumnezeu?

Cum ilustrează casa pe stâncă și casa pe nisip biserica de astăzi?